8 sfaturi medicale greşite pe care nici medicii nu le iau în serios

Stomatolog: nu foloseşte periuţa electrică

Mulţi stomatologi susţin că periuţa electrică este mai eficientă decât cea manuală pentru curăţarea dinţilor, dar dr. Luke Cascarini, specialist în chirugie stomatologică în cadrul North-West London NHS Hospital Trust şi BMI The Sloane Hospital, spune că el, personal, preferă să folosească o periuţă manuală.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Periuţa electrică induce un fals sentiment de securitate; oamenii cred că e destul să o introducă în gură, iar ea va face singură toată treaba. Dar astfel pot rămâne necurăţate unele porţiuni ale dinţilor. Cu o periuţă manuală, oamenii pot simţi ceea ce fac şi pot curăţa temeinic toate zonele – mai ales la linia de întâlnire dintre dinţi şi gingii. În două minute de periaj manual, dinţii pot fi curăţaţi cel puţin la fel de bine ca şi cu o periuţă electrică, spune specialistul.

Chiropractician: aplică gheaţă, nu căldură, în cazul durerilor de spate

Recomandarea standard, în cazul durerilor de spate, este să aplicaţi ceva cald, dar Tim Hutchfull, un specialist din cadrul British Chiropractic Association, preferă gheaţa.

Este o idee greşită aceea că gheaţa ar reduce fluxul de sânge şi astfel ar înrăutăţi inflamaţia şi durerea; de fapt, efectul este exact opus, spune el.

Căldura poate spori inflamaţia şi chiar poate intensifica durerea. Căldura măreşte fluxul sangvin în zonă şi atenuează contractura musculară, însă rostul acestei contracturi este să protejeze articulaţia inflamată şi lezată. Eliminând contractura, articulaţia rămâne expusă altor leziuni. 

În schimb, gheaţa amorţeşte zona şi duce la constricţia vaselor de sânge, ceea ce forţează eliminarea compuşilor care provoacă inflamaţia. Apoi, vasele se dilată iarăşi, permiţând sângelui nou să irige zona afectată şi să reducă  durerea şi inflamaţia.

Dietetician: nu bea litri întregi de apă

European Food Safety Authority recomandă femeilor să bea 1,6 litri de apă pe zi, iar bărbaţilor – 2 litri. Mulţi oameni cred că „lichid” înseamnă „apă” şi, astfel, beau litri de apă în fiecare zi.

Dar dieteticianul dr. Sarah Schenker spune că importantă nu e cantitatea de apă, ci cea de lichide, sub diverse forme, inclusiv cafeaua, ceaiul, supa. Prin urmare, ea nu se forţează să bea zilnic cantităţi mari de apă.

Cafeaua, despre care mulţi cred că deshidratează organismul, de fapt nu este un diuretic, spune specialistul; este un stimulent, care creează nevoia de a merge mai des la toaletă, dar nu măreşte cantitatea de urmă eliminată, prin urmare nu e necesar să compensăm faptul că bem cafea prin ingererea unor cantităţi suplimentare de apă.

Consultant pe probleme de greutate corporală: sare peste „micul dejun”

Multe studii au sugerat că a mânca micul dejun este esenţial pentru cei care vor să slăbească; se consideră că micul dejun „dă startul” metabolismului pentru a arde calorii şi ne împiedică să facem excese alimentare mai târziu în cursul zilei. 

Totuşi, dr. David Ashton, director medical al reţelei Healthier Weight, afirmă nu e nimic în neregulă dacă sărim peste micul dejun. 

„Adesea nu am poftă să mănânc dimineaţa, aşa că nu mănânc”, spune el. „Metabolismul va funcţiona la fel de bine şi dacă nu te forţezi să mănânci un castron cu cereale atunci când nu ai chef.”

Nu există dovezi categorice că oamenii vor mânca mai mult în restul zilei dacă nu au luat micul dejun, spune el. Factorul cel mai important care determină ritmul arderii caloriilor este raportul dintre cantitatea de ţesut adipos şi cea de ţesut muscular, deoarece muşchii consumă mai multe calorii, chiar şi în repaus.

Specialist în migrene: evită analgezicele

Recomandarea standard a medicilor este să luăm medicamente analgezice – precum ibuprofenul – îndată ce simţim că începe să ne doară capul, pentru a limita intensitatea crizei de migrenă.

Dar dr. Andrew Dowson, director al unui departament specializat în tratarea durerilor de cap, la King’s College Hospital, Londra, spune că, în ceea ce-l priveşte, preferă să nu ia analgezice imediat ce simte apropierea unei migrene, ci încearcă să o oprească bând câteva pahare de apă, iar uneori metoda chiar se dovedeşte eficientă.

„Nu ştiu precis de ce funcţionează această metodă, spune el, deşi s-ar putea să aibă legătură cu faptul că deshidratarea ar declanşa durerea de cap.” 

„Numai în cazul în care nu dă rezultate metoda cu apa, iau o pastilă de ibuprofen”, spune dr. Dowson.

Specialist în răceli: bea lapte chiar când e răcit

Multe persoane evită laptele când sunt răcite, deoarece circulă ideea că lactatele sporesc producţia de mucus, făcând astfel să ne curgă nasul şi mai rău. 

Totuşi, prof. Ron Eccles, director al Common Cold Institute din cadrul Cardiff University, bea lapte fără a-şi face probleme, chiar atunci când are viroză. 

N-ar trebui să renunţaţi la lapte, spune el; e bogat în vitamine, minerale şi toţi macronutrienţii esenţiali, aşa că ajută dacă nu prea vă vine să mâncaţi altceva. Dacă transpiraţi din cauza febrei, vă puteţi deshidrata, iar laptele vă ajută să vă păstraţi nivelul de hidratare.

Specialist în studiul somnului: doarme mai puţin de 8 ore

Ideea că  toţi avem nevoie de 8 ore de somn e un mit, crede prof. Jim Horne, director al Centrului de Cercetare a Somnului din cadrul Loughborough University. 

Ceea ce contează mai mult, spune el, este calitatea somnului: şase ore de somn netulburat sunt mai bune decât 10 ore de somn cu întreruperi. 

Prof. Horne adaugă că, dacă oamenii se simt somnoroşi în cursul zilei – cu excepţia unei perioade de somnolenţă după -amiază, care e normală – atunci înseamnă că suferă de lipsă de somn. Dacă se simt vioi, atunci atunci nu au motive de îngrijorare, chiar dacă n-au dormit 8 ore.

De asemenea, e în regulă să tragem un pui de somn ziua, dacă putem, afirmă specialistul. 

„Ceasul biologic al organismului este proiectat pentru două runde de somn pe zi: una lungă, în timpul nopţii, şi alta mai scurtă, în cursul zilei”, afirmă el. Un pui de somn diurn de 20 de minute măreşte nivelul de energie şi vioiciunea, fără a compromite somnul de noapte.

Specialist în medicină sportivă: nu se sinchiseşte de indicele de masă corporală

Măsurarea indicelui de masă corporală (IMC) este un instrument standard folosit de medici pentru a stabili dacă  o persoană are o greutate sănătoasă în raport cu înălţimea.

Însă dr. John Dearing, un chirurg de Carrick Glen Hospital, a specializat în tratamentul leziunilor datorate sportului, preferă să se bazeze pe măsurarea circumferinţei taliei.

Fost jucător profesionist de rugby, el relatează cum, pe vremea carierei sale sportive, avea un IMC cu valoarea 30, datorită masei musculare mari. În accepţia actuală, un IMC de 30 duce la clasificarea persoanei respective ca fiind obeză, ceea ce era absurd în cazul său, de vreme ce avea o proporţie de grăsime corporală de numai 7%.

Pentru sănătatea generală a unei persoane, greutatea este mai puţin importantă decât a fi în formă bună din punct de vedere cardiovascular, iar circumferinţa taliei reprezintă un indicator mai bun.

Prea multă grăsime depusă în zona taliei este asociată cu un risc crescut de diabet, boli cardiace şi cancer. Riscurile apar atunci când circumferinţa taliei depăşeşte 94 cm la bărbaţi şi 80 cm la femei. 

Sursa: Mail Online